Cauza socială

Alergare in scopul strangerii de fonduri pentru Aşezământului de Copii ”Sf. Ierarh Leontie” 

https://www.sfantulleontie.ro/

Pentru ei, un pic este suficient

Zărind de departe turla Bisericii “Acoperământului Maicii Domnului”, la intrarea în Rădăuţi, ai spune că se află pe o întindere pustie, apoi, înaintând, eşti întâmpinat de icoana Sf. Acoperământ al Maicii Domnului (o troiţă) care veghează asupra spaţiului românesc (harta României), după care ţi se înfăţişează o sumedenie de clădiri divers colorate.

Poarta mereu larg deschisă şi varietatea construcţiilor te îndeamnă măcar să priveşti amănunţit, dacă nu ai prilejul să opreşti. Păşind pe încăpătoarea alee până în inima incintei – de unde se răsfrâng alte posibilităţi de orientare a paşilor – şi remarcând liniştea “aflată la ea acasă”, ai spune că te afli într-un loc rupt de realitate sau pe-o bucăţică de Rai.

Toate acestea au luat fiinţă în toamna anului 2001, moment în care s-a demarat proiectul de construire a Aşezământului de Copii ”Sf. Ierarh Leontie” la iniţiativa Părintelui Arhim. Iustin Dragomir Ioan, Stareţul Mănăstirii Bogdana din Rădăuţi, sub imboldul sentimentului nobil al filantropiei şi milei – rodul unei calitative educaţii creştine – făcută cu tact şi cu iubire fără margini de către cei rânduiţi pentru aceasta, cât şi de cei a căror structură nu le permite să stea cu mâinile în sân în faţa suferinţei aproapelui.

Cu alte cuvinte, vorbim de implicarea Bisericii în partea social-filantropică, având în vedere dificultatea zilelor noastre, nivelul de trai deficitar predominant şi firava nădejde de mai bine, cei aflaţi în situaţii vulnerabile îndreptându-şi speranţa doar spre cei mai “bine hrăniţi” spiritual. În acest sens, ajutorul destinat aproapelui, în funcţie de mijloacele existente, este, înainte de toate, o datorie, iar dacă se oferă şi cu dragoste, rezultatele nu întârzie să apară.

Aşezământul de Copii ,,Sf. Ierarh Leontie” este un serviciu social ce asigură un mediu stabil (Centru rezidențial transpus în 11 căsuțe de tip familial) și servicii integrate de calitate oferite copiilor din incinta instituției, în vederea reintegrării în familie sau, după caz, reintegrării socio-profesionale și pregătirii pentru viață independentă.

Spaţiul care i se oferă copilului încearcă să fie un loc al siguranţei, liniştii, un loc în care se acumulează experienţe de viaţă; prin urmare, se străduieşte să fie un spațiu ocrotitor, să dezvolte creativitatea și sentimentul de “a te simți acasă”.

Mănăstirea Putna

Supranumită Ierusalimul Neamului Românesc de către Mihai Eminescu, Mănăstirea Putna, ctitorie a domnitorului Ştefan cel Mare, este una dintre perlele arhitectonice, religioase şi culturale ale Bucovinei.

Mănăstirea Putna este situată în comuna cu acelaşi nume şi la 72 de km de Cetatea de Scaun a Sucevei, 97 de kilometri de Gura Humorului şi 127 de kilometri de Vatra Dornei.

Ştefan cel Mare, domnitorul care a purtat 42 de războaie în cei 47 de ani de stat pe tronul Moldovei (1457 – 1504), a construit 26 de biserici şi mănăstiri dacă ne luăm după inscripţiile în piatră sau pictate păstrate de-a lungul timpului.

Mănăstirea Putna a fost una dintre cele mai importante ctitoriri religioase şi arhitecturale realizate de către Ştefan cel Mare. Mai jos vă prezentăm câteva lucruri pe care poate nu mulţi le ştiu despre acest ansamblu mănăstiresc.

Ştefan cel Mare a ales locul după ce a tras cu arcul

Construcţia Mănăstirii Putna a început în vara anului 1466 şi a durat trei ani, sfinţirea lăcaşului a avut loc în 3 septembrie 1469. Despre alegerea locului de zidire avea să scrie peste aproape 300 de ani cronicarul Ion Neculce în „O samă de cuvinte. Letopiseţul Ţării Moldovei”:

„Ştefan-vodă cel Bun, când s-au apucat să facă mănăstirea Putna, au tras cu arcul Ştefan-vodă dintr-un vârvu de munte ce este lângă mănăstire. Şi unde au agiunsu săgeata, acolo au făcut prestolul în oltariu. Şi este mult locu de unde au tras pănă în mănăstire. Pus-au şi pe trii boierenaşi de au tras, pre vătavul de copii şi pre doi copii din casă. Deci unde au cădzut săgeata vătavului de copii au făcut poarta, iar unde au cadzut săgeata unui copil din casă au făcut clopotniţa”.

Scopul lui Ştefan cel Mare era ca la Mănăstirea Putna să fie îngropat el şi familia. După decesul din 2 iulie 1504, la vârsta de 65 de ani, ca urmare a infectării unei răni mai vechi, Ştefan cel Mare va fi înmormântat la Putna. Tot aici au mai fost înmormântate Maria de Mangop  (a doua soţie), Maria Voichiţa (ultima soţie), unul dintre fii domnitorului, Bogdan al III-lea cel Orb, dar şi alţi urmaşi ai săi.

Mănăstirea Putna a rezistat la incendii şi cotropiri

La aproape 15 ani de la inaugurarea ei, chiliile au fost distruse, iar biserica a fost parţial afectată într-un incendiu izbucnit în interiorul Mănăstirii Putna, în 15 martie 1484. La porunca domnitorului au fost refăcute chiliile, iar biserica a fost restaurată şi pictată, atât în interior, cât şi în exterior.

Un alt moment de cumpănă în istoria mănăstirii a fost anul 1653, când biserica a fost distrusă în urma unor alunecări de teren, dar şi a trecerii oştilor cazace conduse de Timuş Hmelniţki, ginerele domnitorului Vasile Lupu. Acesta din urmă a început refacerea bisericii în scurt timp. Lucrările au fost continuate de următorul domnitor, Gheorghe Ştefan, şi finalizate în 1662 în timpul domniei lui Istrate Dabija (Eustratie Dabija).

Mănăstirea Putna a fost incendiată şi jefuită, în vara anului 1691, de ostaşii regelui polon Ioan Sobieski, care sperau să intre în Turnul Tezaurului. În acest loc, care în prezent este singura clădire rămasă din ansamblul ridicat de Ştefan cel Mare la Putna, erau aduse în vremuri tulburi obiectele de preţ ale mănăstirii. În prezent, aici se află cărţi bisericeşti şi manuscrise de mare valoare

Pe fondul luptelor din prima parte a secolui al XVIII-lea dintre ruşi, turci şi tătari, care s-au desfăşurat pe teritoriul Moldovei, ruşii au jefuit mănăstirea. Tot în această perioadă a avut loc şi un cutremur care a provocat distrugeri importante. Astfel că între anii 1756 – 1760, în ansambul mânăstiresc de la Putna se efectuează ample lucrări de restaurare finanţate şi de unii boieri din Moldova şi Ţara Românească.

După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic, în 1774, Putna este una dintre cele trei mănăstiri din zonă (alături de Suceviţa şi Dragomirna) care nu sunt închise la ordinul noilor autorităţi. În perioada ocupaţiei habsburgice, lăcaşului de cult îi sunt aduse mai multe modificări, realizându-se lucrări de reconstrucţie şi extindere. Totodată, a fost construit actualul turn-clopotniţă. Arhitectul austriac Karl Adolf Romstorfer a restaurat la rândul lui Mănăstirea Putna, între anii 1901 – 1902.

Cântarea lui Porumbescu în faţa „Daciei întregi”, la Putna

În afară de Turnul Tezaurului şi Turnul Clopotniţei, la Putna se află şi Turnul lui Eminescu. Construit în anul 1757 în vremea domnitorului Constantin Racoviţă, acest turn i-a găzduit câteva zile pe Mihai Eminescu şi Ioan Slavici, care au participat la Prima Serbare a Românilor de Pretutindeni, organizată în august 1871 la Putna.

La această serbare au participat studenţi români din Ardeal, Bucovina, Banat, dar şi din Vechiul Regat, marea lor majoritate studiind la Viena.

De la acel eveniment se păstrează o urnă din argint în care organizatorii au pus pământ adus din toate ţinuturile româneşti. Urna a fost aşezată pe mormântul lui Ştefan cel Mare, ca semn de apreciere, mulţi dintre participanţi nutrind că, într-o zi, toţi românii de pretutindeni se vor uni într-un singur stat.

Prezent la manifestări, Ciprian Porumbescu, care avea numai 17 ani, a interpretat pentru prima dată „Balada”, iar apoi i-a mărturisit tatălui său: „Tată, am cântat Daciei întregi!“.

Responsabilitati

Așezământul vizează înlocuirea temporară sau atât cât este necesar – atunci când situaţia nu permite reintegrarea copilului în familia naturală sau în cea extinsă – a responsabilităţilor părinteşti şi anume:

  • Nevoia de supraviețuire(hrană, odihnă, igienă, ambient plăcut)
  • Nevoia de siguranță(protecție, afecțiune, empatie, încurajare, susținere)
  • Nevoia de socializare(apartenența la o familie, la un mediu, la un ansamblu de credințe)
  • Nevoia de recunoaștere și de participare(implicare, cooperare, responsabilitate, creativitate)
  • Nevoia de diferențiere(unicitate)
  • Nevoia de a evolua(de a învăța și de a descoperi)
  • Nevoia de actualizare(de individualizare – îndepărtarea amintirilor dureroase sau sentimentelor de teamă)
  • Nevoia de armonizare(reîntregire – dobândirea bucuriei pentru simplul fapt de a exista, în ciuda împrejurărilor negative)

Grupul ţintă al serviciului social este format din:

  • copii orfani
  • copii lipsiți de mijloace de existență
  • copii proveniți din familii dezorganizate

… cu vârsta curpinsă între 3 – 18 ani, de pe raza județului Suceava, cu hotărâre de plasament din partea Comisiei de Protecție a Copilului, Suceava sau sentință judecătorească a Tribunalului Suceava.

La depistarea cazurilor colaborăm cu autorităţile locale, cu DGASPC Suceava şi cu parohiile religioase, selectarea beneficiarilor realizându-se potrivit primei etape a managementului de caz, prin evaluare iniţială proprie sau prin intermediul DGASPC Suceava.

Obiective

Aşezământul îşi desfăşoară activitatea în domeniul social, educaţional şi în cel medical, propunându-şi următoarele obiective:

  • Asigurarea unor activități educaționale şi de comunicare-socializare
  • Asigurarea hranei, odihnei, igienei şi crearea unui ambient plăcut
  • Oferirea protecţiei, afecţiunii, empatiei, încurajării şi susţinerii, prin socializare permanentă
  • Insuflarea apartenenţei la un mediu, la un ansamblu de credinţe, prin asigurarea unui mediu stabil (cele 11 căsuţe de tip familial)
  • Facilitarea implicării, cooperării, responsabilizării, manifestării creativităţii, prin implicarea în organizarea activităţilor zilnice (îngrijirea şi întreţinerea spaţiului de locuit şi activităţi de autogospodărire) şi participarea la îmbunătăţirea continuă a calităţii serviciului social de care beneficiază, încercând a li se forma şi consolida deprinderi de viaţă autonomă şi independentă, în funcţie de vârstă şi gradul de maturitate
  • Oferirea diverselor posibilităţi de a învăţa şi de a-şi descoperi talentul, precum şi de a-şi petrece timpul liber, prin intermediul Atelierului de pictură şi quillingşi a Sălii de exersări canto din incinta instituţiei
  • Oferirea consilierii, în vederea îndepărtării amintirilor dureroase sau sentimentelor de teamă
  • Susţinere acordată pentru dobândirea bucuriei pentru simplul fapt de a exista, în ciuda împrejurărilor negative, prin organizarea unor întâlniri deschise individuale şi/sau de grup
Copyright 2021 © Transylvania Legends